Potrivit Organizatiei Natiunilor Unite o persoana este etichetata ca varstnica la 60+ ani, insa potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii varstnica este o persoana de abia la 65 de ani si dupa aceasta varsta. Totusi la nivelul anumitor societati si varsta de 55 de ani poate fi o demarcare valida a debutului varstei a treia. Practic delimitarea varstei a treia este o chestiune complexa, ceea ce ne permite sa afirmam ca raspunsul la intrebarea cand o persoana devine varstnica? poate fi corect si la 55 de ani si la 60, dar si la 65 de ani, in functie de momentul, criteriul si persoana pe care o intrebam.
Studiile care au luat in considerare fericirea, la diferite varste, au relevat faptul ca exista o diferenta marcanta intre adultii varstnici si persoanele de varsta mijlocie, dat fiind faptul ca intre 40-49 de ani starea de bine ar fi cea mai scazuta de pe parcursul varstei adulte, iar intre 61 (cu putin inainte de debutul varstei a treia) si 70 de ani (la varsta a treia) se pare ca persoanele sunt cele mai fericite dintre toti adultii. Aceste rezultate nu se aplica si persoanelor de varsta a patra din ce moment exista regrese marcante la nivelul starii de bine dupa varsta de 80 de ani.
Multe dintre schimbarile, insa, care apar la nivel anatomic si fizic la varsta a treia pot fi observate cu usurinta si atrag incadrarea individului in grupul populatiei batrane. Musculatura isi pierde din forta si elasticitate, scazand capacitatea de efort si posibilitatea efectuarii unor miscari mai fine. Scaderea fortei fizice si a elasticitatii articulatiilor are drept consecinta o diminuare a increderii in sine a persoanei varstnice, care se simte, astfel, devalorizata, cazuta pe un plan secund.
Dupa varsta de 55 de ani, ritmul inimii devine mai rar si neregulat, colesterolul sl hipertensiunea creand probleme serioase celor de varsta a treia, uneori ajungandu-se ehiar la deces. Bolile cardiovasculare sunt, din punct de vedere statistic, mai frecvente in randul varstnicilor de gen masculin.
Unele cercetari au aratat ca sistemul nervos autonom isi pierde si el efieienta odata cu inaintarea in varsta. Astfel, apar tulburari in reglarea termostatica. Organismul persoanelor de varsta a treia se adapteaza mai greu la temperaturi scazute, fiind expuse, astfel, foarte mult la diverse raceli. Prezenta temperaturilor scazute si a conditiilor precare de locuit poate cauza o scaere drastica a temperaturii organismului.
Studii privind nivelul hormonilor sexuali arata o scadere accentuata a acestora, dupa varsta de 30-35 de ani, care au ca efect nu numai scaderea capacitatii reproductive, ci si modificari ale tegumentelor, aparitia osteoporozei, a irascibilitatii, apatiei si slabirii tesutului muscular. Reducerea manifestarilor simptomatice de acest gen poate fi realizata, pe termen scurt, prin intermediul unei terapii hormonale si tratamente pentru disfunctii erectile.
Cei mai multi dintre barbatii de vasta a treia sunt constienti de incetinirea modului de efectuare a comportamentelor si incearca sa depuna mai mult efort si atentie in scopul indeplinirii activitatilor cotidiene.
Exercitiul fizic este foarte important la varsta a treia, considerandu-se ca multe dintre schimbarile fizice comune care sunt asociate cu o “imbatranire normala” ar putea fi ,de fapt, rezultatul inactivitatii si a unui stil de viata sedentarist.