Nu sunt un sofer foar experimentat, poate si din cauza ca sunt femeie si nu mi-a placut niciodata sa am nimic de a face cu mecanica, asa ca povestea mea va avea mai mult inteles imediat ce voi termina.

Imi amintesc ca acum doi ani am vrut sa merg la parintii mei in Arges, asa ca imi luasem doua zile de concediu plus zilele din weekend, pentru a-I vizita. Eram pe cale sa ies din Bucuresti cand masina mea a inceput sa scoata un fum gros. Am oprit masina si am ridicat capota. Evident ca nu stiam la ce ma uit, pentru ca examenul meu de obtinere a permisului, fusese de mult si numai retineam mai nimic din partea de mecanica. Tot ce imi puteam da seama era ca motorul meu nu o ducea chiar bine. Din ce imi aminteam stiam ca ar trebui sa il racesc cumva, asa ca am inceput sa il ud cu  apa.  Nu a durat mult pana mi-am dat seama ca aceasta tehnica nu va functiona si pentru mine, pentru ca acum, masina nici macar nu mai pornea.

Imi cam pierdusem speranta dupa jumatate de ora, in care ma gandeam ca va trebui sa chem o firma de tractare sa ma duc inapoi acasa, cand am vazut ca peste drum era o firma de masini de inchiriat. Nu aveam foarte multi bani la mine, dar mi-am zis ca trebuie sa incerc. Poate accepta carduri, m-am gandit eu.

Am intrat, si acum imi amintesc adresa Rentacar-Topcars pe Soseaua Pipera numarul 26, si am cautat ghiseul.

Acolo am obtinut destule informatii si mare mi-a fost bucuria cand am aflat ca putea sa platesc cand ma intorceam, pentru toata perioada de inchiriere. Pe loc fiind necesar sa platesc doar prima zi. In plus, nu era nevoie de nicio garantie.

Am ales sa fac o asigurare suplimentara, din cauza experientei din urma cu jumatate de ora, entru ca nu aveam de gand sa platesc cine stie ce suma pentru pagube ulterioare.

Din fericire nu am avut nevoie de aceasta asigurare, dar nu mi-a parut rau ca am facut-o; la norocul meu era foarte posibil sa am nevoie de asigurare si sa nu o am facuta. Asa ca nu as fi vrut sa risc pentru cativa euro in plus.

Este evident ca am reusit pana la urma sa ajung la parintii mei, in Arges si am avut parte si de ceva relaxare. Odata ajunsa inapoi acasa, a trebuit sa ma ocup de masina stricata. Incepusem sa o detest atat de mult, mai ales dupa ce am auzit motorul murmurand relaxat al masinii de inchiriat, si facand o comparatie, mai mult sau mai putin corecta, am decis ca e cazul sa scap de masina mea.

Fiind totusi o masina destul de buna, am decis sa investesc ceva bani, pentru a o repara si apoi am vandut-o fara vreo urma de remuscare. Cu banii obtinuti mi-am cumparat modelul de masina pe care il inchiriasem, pentru ca ajunsesem, pe parcursul celor 4 ile cand il avusesem inchiriat sa imi placa foarte mult. Asa se face ca o masina de inchiriat mi-a salvat concediul, dar mi-a deschis si ochii. M-a ajutat sa imi dau seama ca viata poate fi mult mai simpla.